Blog în vacanţă

Dansând

Au dansat împreună cu mine, ani mulţi, până când unii s-au făcut durere, alţii au crăpat.

Primele mele sandale cu toc de 10 cm, marca Guban. Le-am încălţat întâia dată nu la dans, ci la teatru. La întoarcere acasă îmi tremurau picioarele ca la ied. Au împlinit venerabila vârstă de 28 de ani. De fapt sunt în floarea tinereţii, nu-i aşa?

Frumoşi, extraordinar de bine croiţi, pe un calapod potrivit mie şi incredibil de ieftini, mi-au fost cei mai dragi. Au dansat până au crăpat. Despre ei am povestit în Pantofii roşii de bal.

Când i-am cumpărat am ştiut că îi voi purta cu durere, dar erau prea frumoşi şi potriviţi rochiei noi. N-au dansat prea mult şi, de aceea încă arată superb.

Ultimii pantofi cu toc înalt. Puţin mai largi ca să nu-mi strângă degetele ca în menghină.

Pantofii care dansează singuri. Cu ei am redescoperit bucuria de a pluti purtată de valurile melodiilor dragi.

Postarea a fost inspirată de tema pentru luni dată de psi, dar am realizat-o pentru Happy Weekend, urarea venită săptămânal către noi de la Elly.

Tradiţii

clubul psi

Nu fac bilanţuri la sfârşit de an. Nu adun, nu număr, nu scad...

Înmulţesc, dar nu ca la matematică. Înmulţesc apusurile de soare, motiv de uimire de fiecare dată. Motiv de nemulţumire, că nu mi-s cuvintele de-ajuns ca să pictez, că nu mi-s degetele vrednice de pensoane şi uleiuri.

La fel cu apusurile... oamenii. Cei care mă uimesc, cei care nu mi-s de-ajuns. Cei cărora le sorb cuvântul, gândul şi ce-mi mai arată oglinda...

Oglindă, oglinjoară,
luciul tău ce înconjoară?
Ce străbate mai departe printre apele-ţi senine
cu stele căzute-n tine?

Nu mă adun, nu mă număr, nu mă scad. Uneori mă înalţ puţin într-un gând răsărit în altă oglindă, departe... aproape. Uneori cobor în genuni de durere adâncite de oglinzi care nu-mi mai sunt demult străine. Alteori surâd unei vorbe înalte cu multe feţe, tăiate neaşteptat, perfect şlefuite... Dacă ar fi aruncată noaptea sus, sus de tot, s-ar prinde pe cer între celelalte.

Oglinzile sunt ale lor. Mă caut în ele. Din când în când îmi văd crâmpeie din trecut, din întâmplarea-mi ascunsă, din şoaptele vieţii şi ale înţelegerii. Câteodată văd neînţelesuri, le despic în fire subţiri, le scarmăn, le torc, le ţes. La cules se-adună rodul şi surâsul, înţelesul şi cuprinsul.

Alături mi-am aşezat oglinda şi eu. Privind din unghiul potrivit, din oglindă în oglindă, din oglindire în oglindire, în oglindire am descoperit cărarea către zare. Aproape că am înţeles infinitul. Aici, acasă, în clubul psi.

Oglinzile sunt ale lor: abisuri, almanahe, altcersenin, anacondele, cammely, cita, cristi, D'agatha, dia na, Dictatura justiţiei, dor, incognito, mitzaa, Scorpio, SimonaR, tibi, vavaly, Vero, virusache, motanul Grişka şi pisica şefă, psi.

Fotogramatică

sadictare

nuielevat

risipitornada

uriasca

alabastrudnic

turtitan

cremaculat

bolovânturi

cireasambla

propusca

imaginarativ

cuşcământ.

Cuvintele n-au vrut să mă asculte.

Le-am pedepsit înlocuindu-le cu multe

Fotogramatici sau cu anotimpane a(s)muţite

Şi-n îngheţare pe vecie-ncremenite.

Mai multă inspiraţie oricât de ger ar fi

La cei care-au supus duzina găsiţi: în club la psi.
Şi de la Elly ne ajunge o urare:
E Happy Weekend pentru fiecare!

Ultima zi de toamnă

 O vrăjitoare înghiţea lumina pe pământ,

iarba cea verde se mira de frunzele uscate,

din răni copacul sângera... adevărat cuvânt,

 

iar trandafirul nu ştia o iotă despre moarte.

Incertitudine în vreme - din care anotimp

 e ruptă ziua călduroasă?

 Să afle n-a rămas vreun pic de timp,

 căci dragostea de frate e frumoasă.

 Mai sus, pe ramuri, alţi pisoi

 îşi disputau un loc.

 Cel mic a câştigat, iar noi

zâmbim de-atât noroc

că toamna blândă ne-a surâs

prin ochi de mâţ, şi nu de râs.

Happy Weekend! - urare şi joc de la Elly şi înapoi.

Vitrina

Fotografia participă la Reflexii în oglindă, joc iniţiat de SoriN.

Ascunzişuri

S-au ascuns ciupercile sub frunze.

Roşia cea mică şi-a făcut cuibar sub tufă pe pământ.

La margine de zare nu numai soarele se-ascunde, ci şi un avion pe care-l dă de gol fumul strălucind sub razele asfinţitului.

Life in pictures, ilustrată cu imagine, muzică sau vers, e o iniţiativă a lui Costin Comba .
Later edit:

Avionul