Într-o cameră goală sau într-un bar aglomerat,
la capătul lumii, niciun loc nu-i prea îndepărtat,
oriunde-ai fi fost, te-aş fi găsit.
Tu şi cu mine, de nedespărţit...
Puteam să fi aruncat prosopul, să fi renunţat
când nu ne-a fost uşor, când ne-am împiedicat.
Dar noi suntem şi vom fi la infinit
de nedespărţit.
Timpul, timpul n-are să ne doboare niciodată
Tu, eu, noi nu privim în urmă, nu ne răzgândim vreodată.
Povestea e veche, un băiat cunoaşte o fată...
Ţinem piept lumii întregi, orice ar fi venit.
Tu şi cu mine, de nedespărţit...
Într-o lume a neîncrederii, eu cred în tine.
Eşti asul din mânecă, ascuns bine,
pentru ceasul de nevoie când cărţile nu mi-au ieşit
Tu şi cu mine, de nedespărţit...
Şi-acum că toate acestea au fost odată,
tu, eu, noi nu privim în urmă, nu ne răzgândim vreodată.
Povestea e veche, un băiat cunoaşte o fată...
Ţinem piept lumii întregi, orice ar fi venit.
Tu şi cu mine, de nedespărţit...
Nu ţi-ar păsa dacă aş jefui o bancă,
m-ai îmbrăţişa pe scaunul electric de parcă
n-ar fi pentru ultima oară şi când
ar răsuci butonul ne-am săruta... râzând.
Tu, eu, noi nu privim în jos niciodată
de pe o muchia zării pe care nu ne-am rătăcit.
Nu-i nimic de făcut, povestea e veche,
norocul ne e totdeauna pereche.
Ştiu că nimic nu ne poate opri vreodată
Tu şi cu mine, de nedespărţit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu