luni, 18 iunie 2012

Femeia întoarsă (5)


Seara se apropia cu futună, cu vânt nebun şi răcoros, cu nori încruntaţi, cu valuri încâlcite şi cenuşii. Setea mea de ploaie avea să se aline. O pândeam cu nelinişte şi cu nerăbdare la fel de mare cu cea a pământului, a ierbii, a trandafirului aprins pe pervaz. Îi ieşisem în întâmpinare pe terasă primind fiorii vântului să-mi petreacă în suflet.

Ploaia a venit cu firele împrăştiate de vânt, apoi s-a aşezat, deasă şi vie, a stins arşiţa, a ostoit seceta, mi-a spălat tristeţea. M-a legănat în ritmul ei, mi-a adormit gândurile, mi-a lăsat treaz numai sufletul, învârtit în dans, m-a rătăcit prin mine, în locuri adânci şi departe. Când s-a oprit umbrele erau deja prelungi, iar aerul era limpede ca o inimă de copil. Şi tot aşa era şi inima mea.

Am deschis ochii, am privit în afară... În faţa mea, la poartă, visul de demult prinsese contur. Mă ţintuia cu privirea în care sufletul meu îşi găsise oglindă, aşa cum se întâmplase în cealaltă noapte, în cealaltă ploaie. I-am ieşit înainte, cum mai devreme întâmpinasem ploaia. Pe buzele mele arse, pe buzele lui arse a înflorit un surâs, acelaşi. Iar surâsul acela a întors în mine femeia...

Povestea rămăsese fără sfârşit, iar provocarea de la psi de săptămâna aceasta m-a ajutat să-i găsesc  zâmbetul de final.
Celelalte fragmente din poveste stau şi ele sub semnul ploii, iar alte femei care s-au întors vă aşteaptă să le întâlniţi pe terasă la psi.


14 comentarii:

  1. să întoarcă şi copilul din tine, zic! :)
    şi, fireşte, şi mie îmi place acest gen de final, în care protagoniştii surâd.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. copilul nu cred că a plecat vreodată, şi nici surâsul. :)

      Ștergere
  2. Frumoasa ploaie, frumoasa furtuna, minunat suras...

    RăspundețiȘtergere
  3. what do you got if you ain't got love? :) si asa se asorteaza bine finalul povestii.
    bravo! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. If you ain't got love, you may have peace... at least sometimes. :)
      Mulţumesc!

      Ștergere
  4. trebuie să mă aşez temeinic pe citit, se pare, dar îmi place mult finalul... sincer, am avut ceva emoţii când am ales această temă, gândită nu ca o întoarcere a mea din vacanţă ci pur şi simplu ca o femeie întoarsă. o siluetă de umbre şi soare... şi se pare că nu aveam motive.
    bine te-am regăsit, carmen!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. bine ai revenit! mi-ai lipsit, dar sper că ţi-a priit vacanţa. m-am gândit şi eu la tot felul de întoarceri şi de piruete ale femeii, până să-mi vină ideea să închid povestea aceasta într-o notă optimistă; pentru că celelalte fragmenţele (nu-s mai lungi decât cel de aici) sunt scrise într-o gamă minoră. mulţumesc pentru ajutor! :)

      Ștergere
  5. De-ar fi toate ploile asa frumoase ca ploaia de aici si de-ar fi toate finalurile presarate cu zambet!

    RăspundețiȘtergere
  6. Oare mai exista cu adevarat zambete sincere? Sinceritate care sa intoarca femeia din noi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştii cum se spune în basme: "că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti"... Basme? :)

      Ștergere